Se afișează postările cu eticheta slagare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta slagare. Afișați toate postările

luni, 11 aprilie 2011

Scrisoare catre Angela Similea


Angela Similea, Viata merge iubind inainte, asa suna unul din slagarele tale.Stim ca treci prin momente grele, cand viata ta a pusa la grea incercare.Noi ,admiratorii tai suntem alaturi de tine si acum.Stam langa tine si vrem sa mergi mai departe, sa iti urmezi drumul pe care ai pornit.Ai "rostul tau si menirea ta" pe aceasta lume.Ne ai incantat o viata cu melodiile tale, ai facut viata mai frumoasa si plina de speranta.Ai ridicat salile de spectacole in picioare, lumea te a iubit si te iubeste.Scena te asteapta.Romania te vrea.
Asteptam clipa cand te vei ridica,vei privi inainte si cu fortele adunate vei merge usor si sigur spre treptele ce duc la scena...
Dumnezeu sa va binecuvinteze si sa va intareasca.

joi, 22 iulie 2010

[Generatia de aur] Angela Similea – Retrospectiva [Tribut Madalina Manole]

Madalina Manole a murit. Inca nu stim cu certitudine de ce si poate nu vom afla niciodata. Dar stim sigur ca a murit trista. Nu stim cu certitudine daca unul dintre principalele motive ale tristetii ei era faptul ca lumea o uitase. Dar stim sigur ca e o ipoteza credibila.

Faptul ca moartea Madalinei Manole a fost asociata cu lipsa de interes a noastra a tuturor [mass-media pe de o parte si publicul pe de alta parte] pentru valorile din generatia trecuta, mi-a creat un sentiment ciudat. Nu stiu daca neaparat vina, nu stiu daca spaima, nu stiu daca sentimentul de lipsa de responsabilitate. Cred ca putin din toate intr-o combinatie rascolitoare. Oare nu eu eram cea care sustinea sus is tare ca unica responsabila pentru succesul sau decaderea unei persoane publice este presa? Oare nu eu eram cea care ii explicam Andreei Balan ca presa este cea care prin promovare te ridica pe culmile gloriei si tot presa este cea care prin indiferenta te condamna la anonimat? Ba chiar eu eram aceea.

De aceea ma simt obligata moral ca macar acum -in al 13-lea ceas -sa-i aduc un tribut Madalinei. Nu ca o incercare disperata de a spala o posibila vina care mi-ar apasa constiinta, ci pentru ca ascultand piesele ei de atatea si atatea ori in aceste zile, mi-am dat seama cat de mult am pierdut ingnorandu-i muzica. Canta foarte misto! Avea o super-voce! Sigur ca nu i-ar fi stricat un rebranding precum cel prin care au trecut Loredanei sau Stefan Banica Jr, dar ne-a lasat piese frumoase. Piese care nu neaparat iti fac celulita sa tremure in timpul unor dansuri frenetice in cluburi, dar care cu siguranta te emotioneaza, te ating pe suflet. Dar mai ales pentru ca mi-am amintit cum cantam eu Fata draga nu fii trista in timp ce faceam finut la nisiparul gradinitei. Mi-a trezit amintiri frumoase…


Nu stiu ce credeti voi, dar din punctul meu de vedere, un tribut potrivit n-ar fi in nici un caz sa-mi tuflesc o peruca rosie si sa defilez pe la toate televiziunile si pe la toate evenimentele imbracata in tricouri cu inscriptii penibile de genul R.I.P Madalina si nici sa-mi var o ceapa in geanta ca sa stiu sigur ca am lacrimi in ochi cand povestesc pe toate posturile TV cat de mult a insemnat Madalina pentru mine, cat de distrusta sunt de moartea ei si ce fiinta incredibila era. Cred ca un tribut potrivit ar fi acela de de a-i indeplini – e adevarat tardiv – poate cea mai mare dorinta pe care o avea plan profesional: aceea de a ma uita in urma si de a incerca sa va reamintesc cat de frumos cantau cei din generatia de aur a muzicii usoare romanesti. Sa va reamintesc ca cei pe care astazi ii consideram “fumati”, odata ne-au placut . Si mai ales sa va reamintesc de ce ne-au placut atat de mult.

In onoarea si in amintirea Madalinei Manole am creat rubrica Generatia de aur. Astazi va propun sa ne amintim de muzica Angelei Similea.



Angela Similea s-a nascut pe 9 iulie 1946 in Ilfov. Stilul sau interpretativ propriu i-a adus un mare succes in anii ’70 – ’80.

Similea obtine primul succes odata cu participarea la Festivalul Internaţional „Cerbul de aur”, din 1970 unde a obtinut premiul Cerbul de Argint. La televiziune debutează în cadrul emisiunii-concurs Emoţii în premieră cu melodiile Aşa eşti tu şi Guantanamera.

În 1971 lansează şlagărul lui George Grigoriu Amurgul, cu care va obţine premiul special al juriului la concursul Ancora Decinului din Cehoslovacia.
În 1972, la Festivalul Orfeul de aur din Bulgaria, obţine locul II cu melodia Tu eşti primăvara mea de Florin Bogardo.
În 1981 intră în distribuţia musicalului Corina realizat de compozitorul Edmond Deda şi Cella Tănăsescu după Jocul de-a vacanţa (Mihail Sebastian), apoi Fratele meu, Charles (după comedia Şcoala bârfelilor de Richard Rinsley Sheridan) şi Adio femei.
În 1977, obţine premiul I la Festivalul Mamaia pentru Un albastru infinit, compusă de Marcel Dragomir.
În 1985 apare în filmul Rămăşagul regizat de Ion Popescu Gopo.

De-a lungul carierei a reuşit să colaboreze cu unii dintre cei mai mari şi mai buni compozitori români: Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Marius Ţeicu, Jolt Kerestely, Temistocle Popa.

Melodia Să mori de dragoste rănită, compusă de Marcel Dragomir, pe versurile lui Aurel Storin, a fost declarată melodia secolului al XX-lea de către public, cu ocazia galei organizate de TVR 2, în 2000.

În 2005, Angela Similea a revenit pe piaţa muzicală, după zece ani de absenţă, cu albumul Lumea mea realizat de Ovidiu Komornyk.

sursa: Glossy magazine.ro

marți, 9 februarie 2010

Angela Similea in Israel

luni, 25 ianuarie 2010

Muzica de calitate oferita de Jurnalul National








Jurnalul National vine din nou cu o surpriza pentru admiratorii muzicii de calitate.3 discuri cu interpretele:Angela Similea, Mirabela Dauer si Margareta Paslaru, toate intr-o mapa plus un supliment ce contine informatii si versurile slagarelor de pe discuri.Toate acestea la un pret promotional.

vineri, 13 noiembrie 2009



SONDAJ CURS EXCLUSIV / TOPUL PERSONALITĂŢILOR PUBLICE DIN ULTIMII 20 DE ANI
Angela Similea, cea mai apreciată cântăreaţăAngela Similea conduce detaşat în topul realizat de sondajul CURS, cu 13,4% din opţiuni. Ocupanta primului loc în clasament nu reprezintă o surpriză pentru nimeni, deoarece cariera ei s-a constituit în primul rând prin tenacitatea şi seriozitatea cu care a tratat meseria pe care a îmbrăţişat-o de aproape patru decenii. De altfel, la concertul aniversar Mihai Constantinescu, care a avut loc la data de 8 noiembrie, Angela Similea declara că anul viitor va sărbători această cifră rotundă într-o gală frumoasă.

A AVUT-O MODEL PE MARIA TĂNASE
Angela Similea s-a născut la data de 9 iulie 1946. A studiat şi a aprofundat arta cântecului având drept model o mare artistă: Maria Tănase, ale cărei voce şi eleganţă au copleşit-o pe când stătea cuminte, în sala de spectacol, alături de tatăl său şi o urmărea, fascinată. Nu ştia dacă e vis sau realitate. La 3 ani avea să ţină primele reprezentaţii şi nu oriunde: în tramvai. Îi plăcea să cânte atunci când era mai multă lume, deşi era un copil timid în alte ipostaze.

Au trecut însă mulţi ani de atunci... Angela Similea a primit în dar, de la cei mai buni compozitori, melodii pe care le-a transpus într-un stil personal. "În liceu, profesorul de muzică Marin Teofil a recunoscut la mine calităţi muzicale deosebite şi, deşi eram solistă a corului, a simţit că nu e suficient pentru mine şi m-a prezentat compozitorului George Grigoriu. Acesta m-a ascultat şi, la rândul său, m-a îndrumat către profesoara Florica Orăscu.

Dumneai a fost mentor multor colegi din generaţia mea: Aura Urziceanu, Dida Drăgan, Mirabela Dauer, Gabriel Dorobanţu, Olimpia Panciu, Dorin Anastasiu şi alţii. Am lucrat superb împreună. Maniera în care lucra cu noi era impecabilă, nemaivorbind de faptul că îl aveam profesor corepetitor pe Marius Ţeicu. Doamna Orăscu se preocupa de viitorul nostru şi invita la clasă compozitori, realizatori de emisiuni de televiziune, oameni de radio, regizori, să ne asculte", ne-a destăinuit Angela Similea în Ediţia de Colecţie.

Aşa l-a cunoscut pe Marcel Dragomir sau pe Titus Munteanu. În 1970, sorţii au hotărât să participe la Festivalul Internaţional Cerbul de Aur de la Braşov. "O dată cu obţinerea Cerbului de Argint, tot ce nu îndrăznisem să visez începea să mi se deschidă într-o lume în care eu credeam, copil fiind, că nu am acces. Dar cum spuneam şi mai devreme, când se coace timpul, rodul se culege. Venise vremea..."

Din acel moment, Angela Similea a intrat în inimile iubitorilor de muzică uşoară, iar colaborarea cu importanţi compozitori a dus la crearea unor melodii de succes. Deşi a lucrat cu mai mulţi compozitori, totuşi, Marcel Dragomir i-a încredinţat Angelei Similea 90% din creaţiile lui. De asemenea, colaborarea cu formaţia Savoy a fost un record: 17 ani. În tot acest timp a fost alintată de membrii formaţiei drept "prinţesa Savoy".

În anul 2003, Ovidiu Komornyk i-a propus o colaborare pentru realizarea unui album. La scurt timp a fost definitivat un nou compact disc: "Lumea mea". De-a lungul timpului, Angela Similea a lansat numeroase albume, pe care se regăsesc piese de succes cum ar fi: Bun venit rază de soare, Nesuferita tristeţe, Când băieţii ne privesc, Un albastru infinit, Grăbeşte-te şi vino, Voi cânta pentru mileniul trei, Să mori de dragoste rănită, Nu-mi lua iubirea.

Amintim de asemenea, selectiv, discuri precum: Un albastru infinit (1978), Nufărul alb (1983), Trăiesc (1985), Balada iubirilor deschise (1986), Nu-mi lua iubirea (1987), De dragul tău (1989), Mari succese (1991), Îmi aminteşti de mine (1994), Să mori de dragoste rănită (1996), Colinde şi cântece de Crăciun (2001), Nostalgie (2004), Lumea mea (2005) sau Angela anii '70, volumul 1 şi 2 (2007), Nostalgie (2008), Angela anii '80, volumul 3 (2009).

"PUBLICUL I-A PĂSTRAT ÎN MEMORIE"
Octavian Ursulescu a prezentat de-a lungul vremii mai toate numele ce apar în clasamentul interpreţilor de muzică uşoară, cunoaşte fenomenul extrem de bine, a fost mereu la curent cu tot ceea ce se întâmplă în lumea artistică, de aceea am considerat că este cel mai în măsură să comenteze rezultatele sondajului realizat în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional de CURS. "Nu este deloc surprinzător faptul că Angela Similea a ieşit prima în acest clasament al Jurnalului Naţional", spune Octavian Ursulescu.

"Nu ştiu cum s-a realizat. Este evident faptul că românul este şi sentimental, şi nostalgic, dar mai ales are ureche muzicală pentru că, iată, în acest clasament se regăsesc, cu trei excepţii, numai cântăreţi din generaţia mai veche. Care cântă, care evoluează live fără probleme, pe care publicul i-a păstrat în memorie ca atare. Nu cred că între subiecţi au fost numai oameni de 40-50 de ani. Este uimitor. În afară de Andra, de Fuego şi Mihai Trăistariu, toţi sunt din generaţia mai mult sau mai puţin veche.
Ceea ce spune totul şi ceea ce, îmi pare rău să o spun, este un semnal de alarmă şi un vot de blam pentru tânăra generaţie. Este şi un avertisment dat acelora care ne intoxică zi şi noapte la radio, la televizor, în presa scrisă numai cu ceilalţi interpreţi, care, vedem acum, nu se regăsesc în preferinţele românilor. Înseamnă că se regăsesc în preferinţele câtorva redactori, ceea ce e foarte grav. Nu cred că aceste posturi le aparţin, dacă ai un post personal, privat, faci ce vrei.

Ei trebuie să ţină seama de părerile publicului. Ce mai văd în acest clasament este faptul că o serie de intervievaţi nu au respectat subiectul pentru că aici scrie clar «Interpreţii de muzică uşoară» şi apar aici Dan Bittman şi Cristi Minculescu, solişti rock. De formaţie rock, ei ar trebui să apară în clasamentul rock. Ar mai fi urcat din subsol vreo două-trei nume. Din generaţia tânără m-aş fi aşteptat să-i văd, măcar la 1%, pe Elena Gheorghe sau pe Raul, tineri interpreţi valoroşi şi foarte activi, pentru că şi asta contează, aşa scrie aici, «Ce au făcut în ultimii 20 de ani»... Este evident că unii dintre cei nominalizaţi nu au făcut foarte multe sau atât de multe în ultimii 20 de ani, unii au fost sau sunt plecaţi peste hotare de mulţi ani.

Dar, cum spuneam, publicul din România nu uită când iubeşte un interpret. Asta mi se pare mie absolut impresionant. Am văzut asta şi la spectacolul lui Mihai Constantinescu, din 8 noiembrie, unde au cântat şi Angela Similea, şi Mirabela Dauer, şi Margareta Pâslaru, şi Mădălina Manole", ne-a declarat Octavian Ursulescu.

"CUM SĂ NU TE EMOŢIONEZI?"
El a continuat arătând că "impresarul Bebe Mihu, după succesul concertului Jolt Kerestely, după succesul celui cu Mihai Constantinescu, al doilea, e hotărât să permanentizeze genul acesta de gale. Cu Angela Similea, Mirabela Dauer, cu alte nume importante care vor dori şi care vor fi sărbătorite pe scenă. De altfel, Angela Similea a interpretat o piesă live alături de doi instrumentişti, pentru a îndepărta toate zvonurile cum că nu mai are voce, că nu mai cântă, că e bolnavă, plus alte inepţii pe care le-am citit şi eu în presă. Ea termină acum un album cu Ovidiu Komornyk, ce va fi lansat în curând.

E foarte important, pentru că după aceea vor fi lansări, vor fi emisiuni de televiziune. De aceea a stat, a lucrat în studio. Nu i-a uitat lumea iată pe Dan Spătaru, este impresionant. Pe Laura Stoica. Cum să nu te emoţioneze? Sunt melodii care practic nu mai erau difuzate, nu mai existau pentru melomani. Este absolut nepermis ceea ce se întâmplă.
Mă gândesc la radiourile Fm care nu dau muzică românească. E incredibil, nici măcar pe Andra nu o promovează aceste posturi Fm.

Nu mai spun de Angela Similea sau Corina Chiriac, nu e target, nu e trend pentru noi. Cum măi, dar Andra, Fuego, nu-i auzi... Să fii în România şi să fie posturi care dau numai muzică străină!? Ce să mai spun de Florin Bogardo, care venea dintr-o altă lume a sensibilităţii! Minunată a fost Ediţia de Colecţie şi mă bucur că a avut mare succes. În felul acesta vor fi încurajate manifestări similare. Mă bucur că regăsesc în acest clasament toată floarea muzicii uşoare româneşti.

Este tot un rezultat al acestei marginalizări totale a muzicii uşoare româneşti faptul că 39% nu au dat nici un nume. Sunt săptămâni întregi când la televizor nu vezi nici unul dintre cei care sunt trecuţi în acest clasament, la radio nici atât. Dacă făceai acum 20 de ani acest clasament, nu era o problemă. Le veneau pe buze imediat un nume. Iar celor tineri nici măcar nu poţi să le-o iei în nume de rău. Cei tineri cred că au spus Dan Bittman şi Cristi Minculescu, mi se pare foarte normal.

Sincer să fiu, mă aşteptam ca Fuego să fie mult mai sus, pentru că el are o popularitate uriaşă... Jurnalul Naţional, după părerea mea, a avut un rol decisiv în păstrarea în memoria românilor a valorilor muzicii uşoare româneşti. Începând de la Ediţia de Colecţie «Cântecele noastre toate», apoi cu toate Ediţiile de Colecţie. Eu le am pe toate, dar le mai au şi alţi oameni. Acolo este toată legenda muzicii uşoare româneşti. Nimeni nu mai făcut asta. Este o realitate. Din păcate, nu prea mai face nimeni nimic pentru muzica uşoară!", a încheiat Octavian Ursulescu.

sursa: Jurnalul National 13 noiembrie 2009

vineri, 7 august 2009

Angela Similea: Şlagărele anilor ’80



Revista Felicia vă oferă joi, 13 august, un nou dar deosebit din colecţia Angela Similea. Albumul „Anii '80 – volumul III” include 20 dintre cele mai îndrăgite melodii lansate de „Doamna muzicii româneşti”. „Trenul galben fără cai”, „Iubeşte-mă de-ţi plac aşa cum sunt”, „De ce te uiţi la mine”, „De singurătate” sau „Casa mea” sunt doar câteva dintre şlagărele de neuitat pe care le veţi...
Melodiile de pe acest album aparţin unora dintre cei mai mari compozitori români: Ion Cristinoiu, Marius Ţeicu, Marcel Dragomir, Jolt Kerestely, Temistocle Popa. De altfel, de-a lungul carierei sale, Angela Similea a colaborat cu cei mai reputaţi compozitori, transformând creaţiile acestora în şlagăre pentru toate generaţiile. A lansat numeroase albume, printre care “Un albastru infinit” (1978), Nufărul alb (1983), “Nu-mi lua iubirea” (1987), “De dragul tău” (1989), “Colinde şi cântece de Crăciun” (2001) sau “Nostalgie” (2004). Anul trecut a dăruit încă două noi albume primite foarte călduros de admiratorii săi: “De dragul tău”, album de duete şi -„Nostalgie”, primul albmul de autor.
Succesul la public a fost dublat de premiile care au răsplătit permanent reuşitele unei cariere excepţionale, atât înainte cât şi după 1989. Cerbul de Argint în 1970, Orfeul de Aur în 1972, trofeele Festivalului Mamaia în 1984 şi 1996, Discuri de aur şi de platină (în 1998, 2000, 2007, 2008), sunt doar câteva dintre premiile Angelei Similea. În perioada 1980-1988 a primit premii la fiecare dintre ediţiile Festivalului „Melodiile anului”. În 2000, în cadrul galei organizate de TVR2, melodia „Să mori de dragoste rănită”, a fost declarată „melodia secolului XX”.
Angela Similea a avut numeroase turnee, atât în ţară, cât şi în străinătate, a jucat în muzicaluri (“Corina”, “Adio, femei”) şi a avut rolul principal în comedia „Rămăşagul”, regizată de Ion Popescu Gopo.
Pachetul revista + CD “ Anii '80 – volumul III” costă 7 lei şi se distribuie împreună cu ediţia din 13 august (numărul 160) a

sursa: http://www.revistafelicia.ro/articol_1006223/angela_similea_slagarele_anilor_’80_pentru_cititoarele_felicia.html

Introdu adresa ta de email aici, si vei primi ultimile noutati:

Delivered by FeedBurner